balena albastra

balena albastra sau balena uriasa este cel mai mare mamifer de pe pamant.este cu atat mai surprinzator cu cat din multitudinea speciilor oferite hrana de ocean,aceasta se hraneste cu cele mai mici vietati:planctonul
chiar daca vaneaza in apele adanci,balena este obligata sa iasa la suprafata pentru a lua aer.aerul expirat il elimina cu presiune,ce determina aparitia unor jeturi de chiar 6 metri
Mod De Viata
Conceptul evoluţionist afirmă că, asemeni celorlalte mamifere terestre, balena albastră provine şi ea din mamifere aeriene (fapt dovedit ştiinţific). Cu milioane de ani în urmă, probabil, hrana abundentă a ademenit-o în apa, drept urmare constituţia i s-ar fi modificat rapid.

Deşi practic s-ar putea mişca liberă oriunde în mare, aria sa de răspândire este redusă la numai anumite regiuni. Aceasta se datorează faptului că sunt puţine locuri în mările lumii unde are suficient plancton la dispoziţie. Formarea anuală a gheţii obligă balenele albastre să migreze în apele tropicale, calde, dar unde din cauza hranei insuficiente sunt nevoite să sufere de foame
Reproducere

Balenele albastre trăiesc în relaţii strânse, frecvent putând fi văzute grupuri a câte două-patru exemplare. În timpul vânătorii sau reproducerii se formează şi grupuri mai mari.

Împerecherea are loc în apele tropicale aici născându-se şi puii. Deoarece au un strat termoizolant de grăsime, subţire, nici nu ar putea rezista în apele mai reci. La naştere au aproximativ şapte metri în lungime şi o greutate de două-trei tone. Fiind un mamifer marin, alăptarea micii balene are loc tot în apă. Puiul suge mai mult de 600 de litri zilnic, până la vârsta de două luni şi lungimea de 15 metri.
Mod De Hranire Si Vanatoare
În zona Antarcticii balenele consumă exclusiv raci plutitori şi krilli antarctici. La studierea stomacului unei balene s-au găsit 450 de kg de krilli. În apele Polului Nord se hrăneşte cu trei specii de raci.

În apele îngheţate oxigenul şi dioxidul de carbon, sunt în cantiţăţi mai mari decât în apele tropicale, astfel lumea vie este mai bogată în aceste ape.

Contrar dimensiunilor sale, balena înoată repede, putând atinge chiar viteza de 10-15 noduri. Hrana şi-o procură în special la scufundare. Poate petrece chiar două ore la adâncimea de 500 de metri. În timpul ieşirii la suprafaţă îşi croieşte drum prin norul de plancton, înghiţind mari cantităţi de apă.

Îşi închide gura pe jumătate, în timp ce pompează apă prin fanoane, captând astfel o cantitate mare de plancton nutritiv.
Relatiile Cu Omul
Datorită dimensiunilor, balena albastră a devenit principala pradă în timpul înfloririi vânătorii de balene. După ucidere, corpul lor era transformat în grăsime folosită în industria alimentară, iar fanoanele erau folosite pe post de oase de peşte.

În 1930-1931 au fost ucise 300.000 de balene albastre. De atunci, efectivul se reface treptat, cu toate aceastea, astăzi trăiesc numai 2.000 de balene albastre